Ieri, fara prea multa agitatie, AMD a lansat oficial tehnologia FreeSync, menita sa sincronizeze refreh-ul monitorului LCD cu fps-ul reusit de placa video. Pentru a scapa de efectul de rupere a imaginii. nVidia are de ceva timp o tehnologie proprietara similara, G-Sync , care are insa nevoie de un modul special atasat monitorului si incarca suplimentar nota de plata. Prin comparatie, FreeSync este un standard deschis, realizat de AMD plecand de la specificatiile VESA pentru Adaptive Sync de refresh variabil incluse in conectorul DisplayPort 1.2a, si oferita lumii fara niciun fel de licenta sau conditie. Si costul, de aproximativ 100 $ (sau mai bine zis lipsa sa), nu este singurul avantaj fata de solutia nVidia.

FreeSync suporta marje mult mai largi de refresh, intre 9 si 240 Hz (in comparatie cu 30 – 144 Hz de la G-Sync), si conform AMD nu aduce niciun fel de scadere a performantei grafice (2% in cazul concurentei). Pentru ca practic aceasta sincronizare nu are nevoie de vreun fel de procesare. Totodata, pentru ca nu impune folosirea unui modul anume care sa controleze ecranul, permite integratorilor diferentierea si personalizarea produselor, si poate transmite si sunet.

Dar exista si cateva dezavantaje. Cand numarul de cadre redate de GPU scade sub refresh-ul monitorului, FreeSync fixeaza rata minima de refresh, si ofera posibilitatea utilizatorului sa activeze sau sa dezavtiveze functia V-Sync (adica in alte cuvinte sa opteze daca vrea latenta sporita sau ceva efecte de rupere). G-Sync pe de alta parte, in aceeasi situatie, fixeaza rata maxima de refresh a monitorului, si tine V-Sync dezactivat, aducand un grad de latenta, sau fixeaza refresh-ul la o valoare dubla fata de fps, situatie in care imaginea poate sa palpaie in luminozitate. Dar rezultatele sale sunt ceva mai bune. Doar ca AMD poate schimba aceasta situatie cu un simplu update de driver. Iar cand numarul de cadre redate de GPU creste peste refresh-ul ecranului, AMD ofera in continuare posibilitatea de a ajusta functia V-Sync, in timp ce nVidia o forteaza sa fie activa. Alt oarecare si ultim dezavantaj la FreeSync este lipsa retrocompatibilitatii, GPU-ul avand nevoie de un controller de imagine mai nou. nVidia ne spune ca G-Sync poate functiona cu orice placa video de la seria GeForce 500. FreeSync are insa nevoie de arhitectura GCN 1.1 sau mai noua. Adica de GPU-urile Bonaire (Radeon R7 260 si R7 260X), Tonga (Radeon R9 285) si Hawaii (Radeon R9 290, R9 290X si R9 295X2), si IGP-urile din Kaveri. Dar in scurt timp si IGP-urile din procesoarele Intel Broadwell vor suporta aceasta tehnologie.

Si avem deja pe piata o serie de monitoare compatibile FreeSync, prezentate la CES 2015.